„Gospel” vine din grecescul εὐαγγέλιον (euanghélion)
= eu („bun”) + angelion („mesaj / veste”)
→ „veste bună”
În lumea greco-romană, termenul nu era inițial religios. Era folosit:
în context militar – vestea unei victorii
în context politic/imperial – proclamarea unui nou împărat, o naștere imperială, o pace obținută etc.
Importantă nuanță:
„Evanghelistul” nu era o funcție oficială militară, ci mesagerul (sau actul) care aducea vestea bună — de multe ori vestea înfrângerii adversarului sau a instaurării păcii după victorie.
Un exemplu celebru este inscripția de la Priene (sec. I î.Hr.), unde nașterea lui Augustus este numită „euangelion pentru lume” — propaganda imperială pură.
Ce fac creștinii?
Creștinismul preia termenul exploziv și îl răstoarnă:
„Evanghelia” nu mai este:
victoria Romei
puterea armatei
triumful unui împărat
ci victoria lui Dumnezeu printr-un Mesia răstignit (total contraintuitiv pentru lumea romană)
De asta, în contextul primilor creștini, a spune:
> „Isus este Domn”
era implicit: „Cezar NU este”
Ce a făcut Domnul Isus pentru noi:
Click aici sa vedeți video
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm să respectați regulile de bun simț. Mulțumesc.