Decorarea post mortem

Ce rost mai are să decorezi un om după ce a părăsit viața aceasta ?

E ca la un joc. Din moment ce a scris Game Over pentru acel personaj, mediul respectiv nu mai reprezintă nimic pentru el. De ce atunci când mori ți se dă importanță ? Mai contează importanța postmortem pentru el ?

Pentru el ar fi totuna. Crezi că te-ai bucura să vezi la înmormântarea ta 7 popi sau 200 de persoane ? Tot înmormântare ar fi. Oricât ai încerca să cizelezi tragedia și s-o faci cât mai frumoasă, s-o transformi în bucurie nu poți. Pentru că tot tragedie ar fi.

Trăiește cât e timp. Iubește cât mai poți. Pentru că fiecare lucru își are timpul lui. Dacă n-ai iubit când ai putut degeaba o faci postmortem. Iubești când acea persoană e lângă tine. Dăruiești atunci când poate fi primit.

Degeaba 
... pui pe sicriul unui înfometat o pâine
... dăruiești unuia care nu mai poate primi
... te rogi pentru cineva care a trecut dincolo
... decorezi la rang de cavaler Suprem ...
Nu crezi că ai ajuns prea târziu să faci asta ?!

Cei care o fac, o fac pentru ei sau în semn de apreciere pentru familie.

Suntem o țară de creștini doar cu numele.
Pentru că în fapte reprezentăm păgânătatea.

Avem 86.400 de momente pe zi când putem face lucruri mărețe pentru oameni vii.
De la a dona sânge până a ajuta un bătrânel să treacă strada.
Ești făcut să acționezi exact la momentul și locul oportun.
Fii mai altruist și nu vei mai regreta.

 
Image by The hills are alive via Flickr