Iertarea – o latura a diamantului

A ierta nu înseamnă a tolera, a uita. Iertarea nu se câștigă, se acordă. Iertarea a fost gratuită, este un cadou pe care Dumnezeu ne-a oferit-o. Iertarea nu depinde de ceea ce simți, este o alegere.

„Doamne de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?”
Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte. […] Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”

Alege să ierți:

• scutești pe cineva de la o pedeapsă pe care o merită
• continui să trăiești consecințele (cu ceea ce ți s-a făcut)
• mergi mai departe, treci peste asta

Pentru a ierta ar trebui să te smerești, să lași mândria, eul.

Şi chiar dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi, şi de şapte ori pe zi se întoarce la tine şi zice: „Îmi pare rău!” -să-l ierţi.

Ce trebuie să faci în momentul în care nu îți acordă iertarea ?

• cere-ți iertare, dacă trebuie
• dacă nu îți acordă iertarea atunci cel ce nu îți acordă iertarea să vorbească cu Dumnezeu
• ori de câte ori greșim înaintea unui frate, greșim înaintea lui Dumnezeu

Dacă ierţi pe cel rău, el totuşi nu învaţă neprihănirea, se dedă la rău în ţara în care domneşte neprihănirea, şi nu caută la măreţia Domnului.

Trebuie să iertăm continuu, dar cel ce păcătuiește trebuie să învețe să nu mai repete greșeala respectivă.

Oricine greșește și îți face rău, Dumnezeu transformă răul acela în binecuvântare.