in 1054 a fost Marea Schisma.Să înțeleg că treci și tu cu vederea toate "abaterile" de până atunci. Abateri oficiale față de dogma instaurată de Hristos prin apostoli. Faptul că Biserica Unică a trecut prin perioade dificile: la conducerea ei exista un fel de Petru uneori pus acolo datorită influenței și a banilor. Apoi tot banii & influența te trimiteau în împărăția lui Dumnezeu datorită statutului acestui urmaș al apostolilor (acel fel de Petru). Însuși Pavel (Sila) amintește de prigoana creștinilor și poziția Bisericii față de creștini. Această Biserică Unică (pe vremea aceea condusă de marii preoți (ex: Ana și Caiafa)) a îmbrățișat "doctrina lui Hristos" prin urmare, Prima Mare Schismă s-a produs atunci (anul 100d.Hr.) însă nu se puteau lăsa și de obiceiurile străvechi astfel încât s-a făcut un amalgam de învățături, denumiți oficial de Augustin, creștinii. De acolo ne tragem toți creștinii. Însă Biserica a devenit o Mare Putere în contradicție cu ierarhia instaurată de Hristos și cu doctrina propovăduită de EL.
Asta inseamna ca din Biserica unica s-a desprins o alta ramura, numita catoliscism. Biserica Ortodoxa a ramas exact pe aceleasi principii (dogme).
Apoi din criza religioasa a catolicismului a aparut protestantismul si apoi toate celelalte religii …sau culte crestine.
Si tocmai fiindca sunt niste religii aparute ca o reactie negativa la ceva, ele contesta. Si de aceea idee de baza la aceste noi religii este intelegerea personala, individuala a lui Dumnezeu si contestarea invataturilor sfintilor parinti. De aici nevoia de modernizare.
Dar adevarul e acelasi, el nu trebuit modernizat. Deci progresul nu isi are rostul aici.
Dar sa nu uitam, toate acestea se hranesc dintr-o abatere, cea din 1054. Si la cea abatare, toate abaterile de acum.
În această Biserică orice speculație ia loc de cinste și e adoptată ca fiind obligatorie în viața creștinului pentru că ajută pe acesta să ajungă mai ușor în acest proces spiritual de desăvârșire. Astfel se pune accent prea mare pe lucruri de nimic (neamintite în viața vreunui apostol) și se ignoră lucrurile esențiale - acele obligații instaurate de Hristos.
Creștinii în orice ipostază au fost prigoniți, sub orice domnie. Au fost martiri arși pe rug, sfinții adevărați care nu-s amintiți niciunde. În schimb călăii lor sunt ridicați în slăvi în lumea asta. Până și astăzi observi aceste nereguli. Dar istoria e istorie și nu trebuie pusă sub semnul întrebării. Eroii de la '89 au avut un singur călău oficial: Stănculescu. Restul trăiesc liniștiți în lumea asta. Și așa vor învăța copiii/nepoții noștri. Așa e lumea pentru încă puțin timp. Acea influență pe care a spus diavolul că o va da lui Isus în ispitirea Sa e încă sub autoritatea lui și Încă poate "sminti mintea omului".
Mă numești modern:
- că revin la esență ?
- că revin la singura sursă rămasă nealterată ?
- că filtrez obiceiurile și atitudinea astfel încât să nu încalce învățătura lui Hristos ?
- că vreau eu să trăiesc viața spirituală nu să deleg reprezentanți/împuterniciți care să mă reprezinte dpdv spiritual chiar dacă Biblia spune că Singurul mijlocitor între om și Dumnezeu e doar Hristos. (1Tim2:5)
Progresul evocat de mine e chiar revenirea la esență.
Sunt "modernul" care dictează revenirea la originea creștină și ignorarea tuturor obiceiurilor opționale.
