Pe de o parte, lideri ca Putin și Trump încearcă să obțină aprobarea majorității alegătorilor lor și să se asigure că orice cuvânt sau faptă a lor este perceput pozitiv. Pentru a atinge acest scop, fac presiuni asupra mass-mediei: tăierea finanțării către instituții independente (de exemplu Radio Europa Liberă), preluarea sau influențarea magnatilor media (ex: Paramount/Netflix), și trimiterea unui semnal clar că orice critică la adresa lor poate avea consecințe. În Rusia, represaliile sunt adesea opace și severe (vezi cazul Navalni), în timp ce în SUA sunt mai transparente, dar există efecte asupra celor care doresc să intre sau să activeze în anumite medii.
Pe de altă parte, Deutsche Welle (DW) nu inventează fapte, nu falsifică date, nu incită emoțional agresiv, nu promovează teorii conspiraționiste și nu personalizează ura, chiar dacă pleacă de la premisa că „valorile liberale sunt corecte și universale".
Comparativ, estimativ, propagandă și bias în surse media:
-
DW / UE (soft, progresist-liberal): 30% propagandă – bias ideologic subtil, selecție subiecte, fapte în general corecte
-
Propaganda rusă (RT, Sputnik, oficial Kremlin): 90% – agresivă, manipulativă, deseori dezinformare sau omitere strategică
-
Propaganda trumpistă / media asociată (Fox News etc.): 70% – bias politic intern, narativ agresiv, uneori dezinformare selectivă
-
BBC World / presa britanică tradițională: 30% – bias moderat, soft-power discret, orientare liberală
În final, alegerea sursei de informare ar trebui să țină cont de proporția estimativă între propagandă și adevăr. În prezent, surse precum DW, BBC sau Hotnews rămân printre cele mai bune pentru informare.
În schimb, platforme sociale precum Facebook, TikTok, X sau Vkontakte sunt adesea surse de știri false, dezinformare sau conținut inadecvat, ceea ce afectează credibilitatea ca mediu de informare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm să respectați regulile de bun simț. Mulțumesc.