1️⃣ Dumnezeu este sfânt și este dragoste
Nu doar dragoste.
Nu doar dreptate.
Ambele.
El este:
perfect moral,
perfect drept,
perfect iubitor.
Dragostea Lui nu anulează sfințenia.
Sfințenia Lui nu anulează dragostea.
Dacă predici doar dragoste → ignori păcatul.
Dacă predici doar sfințenie → ignori harul.
Evanghelia începe cu cine este Dumnezeu.
---
2️⃣ Omul este iubit, dar căzut
Omul are valoare pentru că e creat de Dumnezeu.
Dar este afectat de păcat.
Păcatul nu înseamnă doar greșeli. Înseamnă autonomie față de Dumnezeu.
Rădăcina păcatului este: „Vreau să fiu propriul meu centru.”
Aici apare nevoia reală de mântuire.
---
3️⃣ Hristos este soluția, nu auto-îmbunătățirea
Evanghelia nu spune: „Încearcă mai tare.”
Spune: „Hristos a făcut ce tu nu puteai.”
Crucea înseamnă:
păcatul este serios,
dragostea este radicală,
dreptatea este satisfăcută,
harul este oferit.
Mântuirea este dar, nu recompensă.
---
4️⃣ Răspunsul omului: pocăință și credință
Nu doar „cred că Dumnezeu mă iubește”.
Ci:
îmi recunosc păcatul,
îmi schimb direcția,
mă încred în Hristos,
aleg să-L urmez.
Pocăința nu e pedeapsă. E realiniere.
Credința nu e doar emoție. E transfer de încredere.
---
5️⃣ Transformarea continuă (ucenicia)
După mântuire urmează procesul.
Aici intră:
răstignirea eului
creșterea în sfințire
lupta cu firea
formarea caracterului
Nu pentru a fi iubit. Ci pentru că ai fost iubit.
Viața creștină nu este: „Cum pot fi binecuvântat?”
Ci: „Cum pot deveni asemenea lui Hristos?”
---
⚖️ Echilibrul final
Evanghelia completă spune:
✔️ Ești profund iubit.
✔️ Ești profund păcătos.
✔️ Ești complet iertat în Hristos.
✔️ Ești chemat la transformare.
✔️ Vei avea și suferință, nu doar prosperitate.
✔️ Dar nimic nu te poate despărți de dragostea Lui.
---
🎯 De ce e important acest echilibru?
Dacă scoți păcatul → ajungi la optimism superficial.
Dacă scoți harul → ajungi la legalism.
Dacă scoți crucea → ajungi la moralism.
Dacă scoți transformarea → ajungi la confort spiritual.
Evanghelia reală ține toate aceste tensiuni împreună.