poruncile omenesti

Pe când eram și eu în religia celor mai mulți români mă simțeam ca într-o ceață. Aveam ochii deschiși dar nu vedeam esența pentru că eram îmboldit de unele lucruri. Și printre ele se numărau poruncile omenești inutile mântuirii mele. La acea vreme erau la loc de cinste, însă.


Fariseii erau preocupați în a da zeciuială din mărar: adică a zecea parte din chestii minore cum ar fi mărarul o dădeau la Templu, preoților. Erau foarte stricți în împlinirea legii până în cele mai mici și mărunte lucruri. Se preocupau de lucrurile mărunte și ignorau lucrurile importante. Și ce făloși în inima lor erau. "Da, cine-i ca mine, până și din mărar dau zeciuială" ...

În loc să caute să asculte pe Dumnezeu și să împlinească în viețile lor Cuvântul Său, ei se îngrijorau de lucrurile minore. Dar lumea vedea aceste lucruri și îi considera "oameni cuvioși". Dar acest lucru era condamnat de Isus care a venit să arate lumii Calea, Adevărul, Viața. Pentru a aduce la lumină omenirea a venit Isus.

Și noi de multe ori considerăm și facem unele lucruri minore, și punem accentul pe ele considerând că așa e bine. Însă cel mai important lucru ar fi mântuirea noastră și a celor din jur. Pe asta ar trebui să punem accentul.

Ascultarea de îndemnurile Duhului: rugăciunea, citirea Bibliei și postul. Așa putem învinge păcatul, nu amintindu-ne în fiecare zi de el și cât de bun a fost. Căci Adam & Eva stau ca mărturie în această privință. Au avut în vedere în fiecare zi fructul oprit și s-au uitat la el zilnic și își repetau într-una că nu au voie să muște din el. Așa facem și noi. Și la un moment dat vom cădea. Însă dacă nu ne mai aducem aminte de mierea păcatului ci stăm în Cuvântul Bibliei și în rugăciune atunci vom birui păcatul, lumea și pe diavol.

Fariseii mai credeau că din start vor fi mântuiți pentru că fac parte din poporul lui Israel:

Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: "Avem ca tată pe Avraam!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc.

Dar Ioan spune că faptele trebuie să vină în urma pocăinței noastre, nu invers. Nu poți fi o lumină dacă în tine e întuneric. Însă Dumnezeu ne-a dat Duhul Său care ne-a făcut lumini.

Fariseii și-au creat o mulțime de porunci omenești pe care Dumnezeu nu le-a dorit. Să avem grijă ca nici noi să nu impunem altora sau nouă lucruri pe care EL nu le-a impus. Dar Isus a venit să ne descopere cum trebuia ca oamenii să înțeleagă și să împlinească legea.

Poruncile omenești sunt lucruri inutile - tot ceea ce Dumnezeu a crezut că e util e scris în scrisoarea Sa de dragoste pentru fiecare dintre noi - cartea aia prăfuită - acolo stă scris despre dragostea Sa dar noi o ignorăm și facem alte lucruri considerate de noi mai importante. Atunci degeaba a murit Hristos !

Image via Wikipedia