În Noul Legământ, relația cu Dumnezeu nu mai este despre o listă de reguli bifate la exterior, ci despre o viață care curge din interior, prin unirea cu Hristos.
Iată care sunt pilonii acestei „chei” a trăirii complete, așa cum îi găsim în Scriptură și cum îi subliniază adesea și Zac Poonen:
1. Predarea Voii (Hristos pe Tron)
în fiecare dimineață are loc o „bătălie pentru tron”. Cine decide prioritățile zilei?
* Romani 12:1: „Să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu”. Aceasta este „slujba duhovnicească”.
* Nu este suficient să-L avem pe Isus ca Mântuitor (care ne iartă); El trebuie să fie Domn (care conduce). A-L lăsa pe El să decidă înseamnă să renunțăm la dreptul de a ne mânia, de a ne răzbuna sau de a ne căuta propriul interes.
2. Puterea Duhului Sfânt (Legea Scrisă în Inimă)
Marea diferență a Noului Legământ este că Dumnezeu nu ne dă doar porunci, ci ne dă Duhul Lui ca să ne dea și voința și înfăptuirea (Filipeni 2:13).
* În Vechiul Legământ, omul încerca să asculte prin propria putere și eșua.
* În Noul Legământ, cheia este dependența totală. În fiecare dimineață, rugăciunea nu este doar „Voi fi bun azi”, ci „Doamne, eu nu pot fi bun prin mine însumi, dar lasă Duhul Tău să trăiască prin mine”.
3. Motivația: Dragostea, nu Teama
În Noul Legământ, ascultarea nu vine din frica de pedeapsă, ci din dragoste.
* Când Îl iubești pe Hristos, nu te mai întrebi: „Cât de aproape de lume pot să trăiesc fără să păcătuiesc?”, ci „Cât de aproape de Hristos pot să stau ca să-I fac plăcere?”.
* Această dragoste se revarsă natural asupra familiei și aproapelui. Dacă cineva spune că Îl are pe Hristos pe tron, dar este aspru cu soția sau nepăsător cu copiii, atunci „tronul” este încă ocupat de Ego.
4. Luarea Crucii în Fiecare Zi
Isus a spus clar: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze” (Luca 9:23).
* Crucea înseamnă moartea față de mândria noastră, față de dorința de a avea dreptate cu orice preț și față de poftele firii.
* Zac Poonen spune adesea că „drumul spre cer este un drum al smeririi”. Cu cât coborâm noi mai mult (smerenie), cu atât se înalță Hristos mai mult în noi.
5. Curăția Conștiinței
O cheie practică este păstrarea unei conștiințe curate. În momentul în care Duhul Sfânt ne semnalează că am vorbit greșit, că am privit ce nu trebuie sau că am avut o atitudine mândră, trebuie să cerem iertare imediat (Lui Dumnezeu și omului față de care am greșit). Aceasta menține „canalul” comunicării cu Cerul deschis.
Concluzie:
Cheia este repausul în Hristos combinat cu ascultarea radicală. Nu este o povară, ci o libertate. Când El decide, noi scăpăm de stresul de a ne conduce singuri viața spre eșec.