CAPITOLUL II
Executarea contractului individual de muncăArt. 39. - (1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic si săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate si sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare si consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de muncă si a mediului de muncă;
j) dreptul la protectie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă si individuală;
l) dreptul de a participa la actiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligatii:
a) obligatia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atributiile ce îi revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum si în contractul individual de muncă;
d) obligatia de fidelitate fată de angajator în executarea atributiilor de serviciu;
e) obligatia de a respecta măsurile de securitate si sănătate a muncii în unitate;
f) obligatia de a respecta secretul de serviciu.
Art. 40. - (1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea si functionarea unitătii;
b) să stabilească atributiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în conditiile legii si/sau în conditiile contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel national, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităti;
c) să dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitătii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârsirea abaterilor disciplinare si să aplice sanctiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil si regulamentului intern.
(2) Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligatii:
a) să informeze salariatii asupra conditiilor de muncă si asupra elementelor care privesc desfăsurarea relatiilor de muncă;
b) să asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă si conditiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil si din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariatilor situatia economică si financiară a unitătii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unitătii. Periodicitatea comunicărilor se stabileste prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentantii salariatilor în privinta deciziilor susceptibile să afecteze substantial drepturile si interesele acestora;
f) să plătească toate contributiile si impozitele aflate în sarcina sa, precum si să retină si să vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, în conditiile legii;
g) să înfiinteze registrul general de evidentă a salariatilor si să opereze înregistrările prevăzute de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
i) să asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.
Art. 44. - (1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.
(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, în conditiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Art. 45. - Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtământul scris al salariatului.
Art. 46. - (1) Detasarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an.
(2) În mod exceptional, perioada detasării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor părti, din 6 în 6 luni.
(3) Salariatul poate refuza detasarea dispusă de angajatorul său numai în mod exceptional si pentru motive personale temeinice.
(4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, în conditiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
SECTIUNEA a 2-a
Concedierea
SECTIUNEA a 3-a
Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului
Art. 61. - Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului în următoarele situatii:
a) în cazul în care salariatul a săvârsit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinară; Art. 63. - (1) Concedierea pentru săvârsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile si în termenele stabilite de prezentul cod.
SECTIUNEA a 4-a
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului
Art. 65. - (1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiintarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
(2) Desfiintarea locului de muncă trebuie să fie efectivă si să aibă o cauză reală si serioasă.
Art. 66. - Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă.
Art. 67. - Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii în conditiile prevăzute de lege si de contractul colectiv de muncă aplicabil. SECTIUNEA a 6-a
Dreptul la preaviz
Art. 73. - (1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. d), care se află în perioada de probă.
(3) În situatia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu exceptia cazului prevăzut la art. 51 alin. (2).
Art. 74. - (1) Decizia de concediere se comunică salariatului în scris si trebuie să contină în mod obligatoriu:
a) motivele care determină concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de priorităti, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate si termenul în care salariatii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în conditiile art. 64.
(2) Abrogat.
Art. 75. - Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului.
SECTIUNEA a 7-a
Controlul si sanctionarea concedierilor nelegale
Art. 76. - Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
Art. 77. - În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în fata instantei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.
Art. 78. - (1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune părtile în situatia anterioară emiterii actului de concediere. 